Enzimele, cheia sănătății și vieții de calitate

Andreia

ENZIMELE -
Cheia Sănătății

și
Vieții de Calitate

Una dintre primele cărți citite despre  hrana vegetală făra foc și importanța ei fundamentală pentru sănătate, a fost ,,Hrana Vie”, a medicului elvețian Ernest GUNTER, carte pe care Popa Valeriu o recomanda să fie citită de toți cei pe care îi interesează sănătatea.

Între timp au apărut și alte cărți de valoare care tratează același subiect, dar cartea amintită mai sus rămâne de referință pentru cei care doresc să aprofundeze miracolul Hranei Vii.

Și pentru că uităm adesea că la baza vieții și sănătații stau enzimele, să ne reamintim  pe scurt,  ce sunt acestea, și care este rolul lor în organism.

Redau mai jos un fragment dintr-un articol publicat în Revista ,,Flacăra”, în anul 1984, și care îl citează pe medicul elvețian Ernest Gunter.

,,În corpul uman există două feluri de enzime : enzime endogame pe care le numim și fermenți și enzime exogene. Enzimele endogame sunt produse în glandele digestive și reglează digestia iar enzimele exogene reglează mai ales metabolismul celulei.

De aici rezultă imensa importanță a enzimelor pentru sănătatea noastră. Sunt infinit mai importante decât vitaminele care exercită mai degrabă funcția de substanțe ajutătoare ale enzimelor. Spre deosebire de fermenții digestivi, aceste enzime nu pot fi create de corpul nostru. Așa cum spune silaba ,,ex”, trebuie introduse din exterior, și anume prin alimente, la fel ca și vitaminele.

Toată forța și frumusețea pe care enzimele le-au desfășurat înainte într-o plantă tânără, în zarzavaturi sau fructe, sunt furnizate corpului după ce au fost mâncate.

Această destinație înțeleaptă a enzimelor alimentare, trece drept o lege a naturii.
 

Pătrunderea enzimelor în celulele noastre și legătura cu ele este esențială pentru sănătate, ele având grijă de dezvoltarea și înmulțirea celulelor.

 
Acești apărători vii controlozează toate funcțiile corpului nostru. În glande de exemplu, ghidează cu îndemânare producerea hormonilor, în ficat acționează ca niște chimiști inteligenți, în rinichi și glandele epidermale se îngrijesc ca sângele să fie bine curățat. Așa s-ar putea continua șirul... Cu cât corpul nostru conține mai multe enzime (hrană crudă), cu atât o viață nouă curge în corpul nostru,  și cu cu atât mai mult se pot forma noi celule. Acest lucru înseamnă energie, funcționarea corectă a glandelor și de aici, și o bună reglare a greutății corpului, curățirea sângelui și țesutului celular de toate ,,deșeurile” și de aici vindecarea artritei ( una dintre cele mai îngrozitoare depuneri), a pietrelor la rinichi, aterosclerozei, bolilor de inimă, cancerului și a unui număr mare de alte rele.

Ceea ce are capacitatea de a vindeca, este cu atât mai mult în stare să prevină toate aceste boli, și să ferească mai ales bătrânii de bolile bătrâneții.

Cu cât omul este mai tânăr, cu atât corpul lui este mai bogat în enzime.

În schimb la bătrânețe scade numărul enzimelor și din acest motiv și forța de viață.

Hrană bogată în enzime este : germenii de grâu, lapte crud, gălbenușul de ou, zarzavatul tânăr, mugurii semințelor și mai ales sucurile de zarzavat.
 

Laptele de mamă din primele zile conține de 5 ori mai multe enzime decât cel de mai târziu.

Ce aranjament înțelept, căci nou-născutul necesită un plus de forță.

Dar, hrana vie este și cel mai bun produs cosmetic !

Înnoirea celulelor este accelerată, astfel încât pielea rămâne elastică și împiedică formarea ridurilor.

Ea vindecă glandele, și deci corpolența, cât și sub-greutatea.

Cele mai fine vene epidermale sunt bine curățate și bine irigate cu sânge.

De aici aspectul proaspăt, tineresc.

În același mod, hrana crudă reglează tensiunea arterială, anghina pectorală și împiedică infarctul.

Cel ce se hrănește cu crudități trăiește o întinerire treptată chiar și în privința sexuală...

În observațiile noastre am prezentat funcția enzimelor ca pe o adevărată minune, ca pe un secret,  în fața căruia,  oamenii trebuie să-și recunoască neputința.

Am constatat că alimentarea celulelor noastre cu enzime este o lege a naturii.

Îl lăsăm pe cititor să aprecieze dacă distrugerea acestora, prin fierbere, pasteurizare și alte proceese, nu reprezintă un act de rebeliune contra naturii și a legilor ei.

Drama principală datorată lipsei enzimelor este devalorizarea sărurilor hrănitoare, cum este calciul, fosforul, sulful, fierul și multe altele, prin intermediul cărora apar bolile.

Chimiștii afirmă că prin fierbere nu se  distrug sărurile.

Au dreptate, dar ceea ce lipsește după fierbere sunt enzimele, care sunt legate de săruri în mod organic. Fără enzimele corespunzătoare, sărurile nu pot fi transformate corect în interiorul celulelor, sunt în mare parte fără valoare, devenind balast pentru organism.

Paralel cu lipsa de săruri nutritive, are loc intoxicarea sângelui și a organelor, ceea ce determină o altă serie de boli. Hrana fiartă produce mai multe toxine și acizi care trec în sânge ca apoi să fie eliminate.

Dar pentru că organele de eliminare nu fac față unei asemenea sarcini, multe se depun în corp și produc bolile.
 

Unii acizi care se acumulează în mușchi și articulații se cristalizează, și rezultă reumatismul și artrita.

Alte substanțe nefolositoare de depun pe vene și formează calcifieri ale venelor, tensiune arteriala și multe alte suferințe.

Cauza, este lipsa enzimelor, datorată alimentației greșite !”
 

Deci,  ce concluzie putem trage din cele prezentate  mai sus ?

Hrana de crudități, hrana vie nu este o modă,  ci o necesitate esențială pentru a fi sănătoși. Dacă înțelegem aceasta, înseamnă că am făcut un mare pas înainte.

Popa Valeriu ne spunea : ,,Sănătatea este cea mai perfectă meserie a acestei planete. Corpul uman este cea mai perfectă mașină a acestei planete. Meseria de sănătate n-o poți învăța decât de la natură, de la nimeni altcineva.”

Mulțumesc, Valeriu Popa !

 

O zi binecuvântată tuturor !

Andreia,  7 martie 2017, Bran.